Bucura Dumbrava - Cartea Muntilor
INTREBARILE
UN bun turist, dupa ce a pornit la drum, nu mai pune intrebari unei calauze bune
despre itinerar, despre lungimea caii, despre ceasul popasului si ceasul sosirii la tel.
Motivele acestor iscodiri nu pot fi decat oboseala trupeasca sau intelectuala si
curiozitatea; - curiozitatea nu e interes: acesta este adanc si rabdator, pe cand cea
dintai se oboseste repede si e superficiala - ; oboseala trupeasca este o greseala mare la
munte, pentru ca dovedeste ca te-ai hotarat sa faci o expeditie fara sa fii sigur de
fortele tale; iar oboseala intelectuala, adica scaderea interesului pentru locurile prin
care treci, arata lipsa de pricepere pentru natura.
Turistul cel mai bun
poate insa, si trebuie chiar, sa afle numele tinuturilor, muntilor si vailor care-l
inconjoara, directia potecilor ce se despart de a lui; cu cat baga mai bine in seama toate
aceste amanunte, cu atat mai bine va putea sa conduca la randul lui.
Se intelege ca atunci
cand vrei sa patrunzi intr-un tinut necunoscut, unde nimeni din grupul tau nu stie drumul
- un fel de excursie frumoasa de tot, dar numai pentru drumeti cu experienta - este nevoie
sa intrebi pe toti cei cu care te intalnesti, pe ciobani, pe tarani sau pe alti turisti,
despre directia drumului, despre departarea pana la un loc de popas si despre apa.
In timp de vara nu poti
rataci de tot pe plaiuri. Chiar daca negura iti inchide vederea din toate partile, asa ca
nu mai stii nici directia din care ai venit, n-ai decat sa strigi din rasputeri, acolo
unde simti coasta lasandu-se la vale: "Ma, ciobane, ma-a-a!", si vaile fiind mai
toate locuite de turme, nu trece multa vreme pana se arata, prin panzele albe ale cetii,
un punct mai inchis, care urca repede, iese apoi din nori in chip de ciobanas cuminte si
te indreapta.
Bucura Dumbrava, Cartea Muntilor, (1919-1920)
Sus - Top 
