Bucura Dumbrava - Cartea Muntilor
HAINELE SI DICHISUL DRUMETULUI
UN vestit alpinist italian scrie intr-o frumoasa carte despre muntele Cervin*,
ca cea mai buna imbracaminte sunt hainele lui vechi, care nu-l stanjenesc in miscari. Dar
aceasta parere e invechita, pentru ca e gresita. Echipamentul constituie o parte
integranta a fortelor drumetului. Ghete groase tintuite si unse mereu cu grasime, ca sa
fie totodata moi si impermeabile, jambiere, un costum bine croit si bine cusut dintr-o
stofa trainica - catifeaua groasa e admirabila ca si tesaturile romanesti, calugaresti sau
taranesti, o manta de ploaie si un sweater sau o vesta imblanita, sunt lucrurile de
care turistul nu poate sa se lipseasca atat din punct de vedere practic ca si din cel
estetic. Estetica este tot atat de insemnata pe munte ca si in saloane. Ea este insemnata
fata de tovarasi, precum si fata de munti a caror armonie nu trebuie ranita prin linii sau
culori urate. Acest adevar pe care oraseanul l-a descoperit dupa multe cugetari si
exteriente, taranul il stie din instinct, sau mai bine zis din instinct il indeplineste.
In straiele sale seculare el e totdeauna in armonie cu natura. Si oare de ce sunt frumoase
hainele taranesti? Pentru ca ele nici nu ascund liniile trupului, nici nu le arata cu
vreun gand provocator, ci le urmaresc cu cuviinta si cu logica.
Cuviincioasa si logica sa
fie si imbracamintea drumetului!
O calauza cunoscuta a
Sinaiei, vestitul Ionita Chioru, urat foc la fata, dar falnic cand sedea calare pe unul
din cei sase zmei ai lui, avea un simt deosebit pentru estetica drumetilor. Cand intalneam
o ceata de turisti improvizati, cu pantaloni si surtucuri de oras, si femeile cu ghetute
de lac si palarii inflorite si ne intrebam "Cine or fi astia?", Ionita Chioru
zicea cu dispret: "Cine sa fie? Junghie, tuse si zdreanta".
Dar cu toata
imbracamintea potrivita si cu noua cojoace peste ea, drumetul va tremura toata noaptea si
nu se va simti bine, daca, sosind la popasul de seara, el nu va lua o baie sau cel putin,
unde e un rau, o cascada sau un izvor in apropiere, nu se va spala pe tot trupul
infierbantat. Nimic nu-l va odihni mai bine decat aceasta toaleta facuta de cu seara.
Dichisul alpinistului se
intregeste printr-un rucsac - o traista elvetiana - buna de toate, fie pentru merinde, fie
pentru un schimb de rufe sau si alte maruntisuri, sau pentru flori.
Bastonul e facultativ.
Alpenstockul urias a fost
ucis si apoi conservat, de tovarasul drumet doctorul Urechie, in spiritul sau rafinat de
100 de grade. El a imortalizat tipul "adevaratului turism roman", care,
rezemandu-se de un bat de doi metri, paseste de la gara Busteni pana la tunel.
Bucura Dumbrava, Cartea
Muntilor, (1919-1920)
*
Cervin sau Matter-horn (4482 m alt.) - varf al Alpilor Penini, intre Valois si Piemont,
dominand valea Zermatt. E o piramida stancoasa, foarte greu de urcat; prima ascensiune a
varfului Cervin a fost facuta in 1865 de Edouard Whymper.
Sus - Top 
