CUVÂNT ÎNAINTE
Bucura Dumbrava! Numele ne aduce în minte splendoarea lacurilor
din Fagaras, adierea racoroasa a popasurilor pe drumurile de munte.
Bucura Dumbrava e pseudonimul scriitoarei Fany Seculici, ale
carei opere au fost mult apreciate de Titu Maiorescu, I.L. Caragiale, Duiliu Zamfirescu,
Ion Bianu, Ilarie Chendi, Gala Galaction si multi altii.
S-a nascut la 28 decembrie 1868 la Bratislava, în Cehoslovacia, La patru ani se afla la
Viena, iar la cinci, împreuna cu familia, se stabileste la Bucuresti. De atunci nu a mai
parasit tara decât pentru calatorii vremelnice, devenind românca.
Vremea a aburit multe imegini si au ramas putine marturii despre
viata Bucurei Dumbrava.
În România ea îndrageste viata si oamenii, obiceiurile si
natura. Cunoscatoare a traditiilor si datinilor populare, Bucura Dumbrava s-a identificat
cu felul de a gândi si simti al taranului român. Cât de frumos va vorbi ea despre
ospitalitatea, despre masura si demnitatea lui, despre simtul prevederii si al rabdarii
cumpatate care-l caracterizeaza.
Fire optimista, plina de energie si voie buna, vesnic surâzând,
ne e prezentata în culori luminoase de toti cei ce au cunoscut-o si îndragit-o.
"Miscarile ei masurate, vocea ei armonioasa, râsul
cristalin si expresia grava în unele momente, dadeau fapturii ei o atractie deosebita,
mai ales ca totul era colorat de spiritul ei evoluat si patruns de adânca cultura.
Revarsa prospetime de cuget si bucurie curata".
În 1905 înfiinteaza societatea Chindia, care îsi
propunea sa cultive gustul pentru jocurile nationale si portul popular. "Chindia"
va dainui pâna în preajma primului razboi mondial. Initiatoare a asociatiei, Bucura
Dumbrava va lua parte în fiecare an la sezatorile organizate în tara.
De pilda, în august 1916, stim de prezenta ei la pitorestile
serbari regionale de la Bumbesti-Gorj. Tot acum trimite o Doina despre Tudor unei
modeste reviste pentru tarani Sezatoarea sateanului. Peste câtiva ani, în mai-iunie 1921
va pleca, alaturi de Emanoil Bucuta, la Târgu-Jiu pentru a participa la serbarile din
Gorj. Aici se va ocupa de "organizarea unui muzeu regional istoric".
Elogiul înaintasilor, dragostea pentru trecutul neamului
caracterizeaza scrierile Bucurei Dumbrava. Întrezarim o unda de emotie atunci când îi
evoca pe cei care, urmând cuvintele de pe steagul albastru al lui Tudor Vladimirescu, au
pretuit mai mult dreptatea decât interesul lor personal.
Se pare ca prima opera literara a Bucurei Dumbrava este o piesa
de teatru scrisa în limba germana si intitulata Mama lui Stefan cel Mare, datata
29 decembrie 1899. Având ca personaje, alaturi de marele voievod si de mama acestuia, pe
Tamblac, Irina, Stana, Florica, piesa - care nu a vazut niciodata lumina tiparului - are
mai mult o valoare documentara.
Alaturi de Mihail Sadoveanu, Bucura Dumbrava este printre primii
autori de romane istorice din literatura noastra. Haiducul, primul ei roman, a
aparut în 1906, mai întâi în foileton în "Vörwarts", ziarul
partidului socialist german. Un an dupa aceea, cartea se publica în volum. Marele
Caragiale e entuziasmat. Într-o scrisoare datata 16/29 decembrie 1907, catre directorul Convorbirilor
critice, scrie despre un mare succes literar " al amicei mele, domnisoara Fany
Seculici. Mi se pare ca Die Zeit din Viena si Neue Freie Presse... îi
fac niste extraordinare elogii. Tare mi-ar parea bine sa se adevereasca parerea mea despre
fata asta atât de inimoasa si spirituala; numai de ar fi scris în româneste sa ne
bucuram si noi".
Dar de abia peste treisprezece ani dorinta lui Caragiale va
deveni realitate. "Cartea muntilor" va fi prima lucrare scrisa de
autoare direct în limba româna.
În 1913 apare cel de-al doilea roman al Bucurei Dumbrava, Pandurul,
care evoca figura lui Tudor Vladimirescu.
Haiducul si Pandurul faceau parte dintr-o trilogie Sfarâmatorii de
valuri. Cel de-al treilea volum - din pacate pierdut pentru totdeauna - se intitula Sarea
norodului. Actiunea cartii se petrecea în jurul figurii centrale a lui Cîmpineanu,
în timpul revolutiei de la 1848.
În 1917 si 1918 Bucura Dumbrava colaboreaza la ziarul Lumina
condus de Constantin Stere, iar în perioada 1919-1921, semneaza sporadic la Viata
româneasca, Ideea europeana, Convorbiri literare.
Condamnând din toata fiinta ei urgia care s-a dezlantuit asupra
Europei o data cu începerea primului razboi mondial, ea începe sa activeze, înca din
septembrie 1916, în cadrul Crucii Rosii pentru spalatul si uscatul bandajelor, pentru
cârpirea uniformelor ranitilor. E indignata de ticalosia macelului mondial si
adresându-se tinerei generatii, o îndeamna la dragoste. E o adepta a pacifismului si a
miscarii feministe:
"Cuvântul "ura" în gura femeii suna ca un latrat de hiena.
Efectul lui îl putem vedea si mirosi în uriasele pâlnii pline de lesuri si de
muribunzi, care au facut din coaja planetei noastre ceva nemaipomenit, ceva nemaivazut, o
grozavie care întrece toate închipuirile lui Dante...
Pentru a sfârsi acest razboi, dar mai ales pentru a domoli
mânia sufletelor chinuite ale popoarelor, care se vor ridica dupa ce tunurile vor fi
amutit, femeile trebuie sa se uneasca într-un gând si dor de bunatate si de dreptate,
toate femeile europene, fara exceptie, întinzându-si mâinile peste toate hotarele, si
de aici întinzându-le peste toate marile, femeilor de pe celelalte continente".
Drumeata neobosita, Bucura Dumbrava e una din initiatoarele
turismului românesc. Împreuna cu geograful Mihail Haret si scriitorul Emanoil Bucuta,
ctitor al "Hanului Drumetilor", ia initiativa întemeierii unei
asociatii care sa lupte prin toate mijloacele pentru "infiltrarea gustului de
excursiuni în marea masa a populatiei si pentru înfiintarea de Parcuri Nationale în
România". Aceasta asociatie era necomerciala, cu scopuri exclusiv stiintifice,
culturale si sportive. Comitetul stiintific cuprindea pe Simion Mehedinti pentru
geografie, pe Bucura Dumbrava pentru literatura, pe Mihail Haret pentru turism. Aceasta
asociatie inaugureaza în vara anului 1920 seria excursiilor colective sub conducerea lui
Mihail Haret si Bucura Dumbrava.
PAGINA IN CONSTRUCTIE
_____________________________________________________________________
Sus - Top 
